Jocurile de cărți au fost inventate în jurul secolului al 9-lea, în timpul dinastiei chineze Tang. În Europa au ajuns, cel mai probabil, dinspre Orientul Mijlociu, iar anumite legende spun că au fost aduse de cavalerii cruciați la întoarcerea lor pe bătrânul continent.

În Europa, jocurile de cărți au fost menționate pentru prima dată în 1371, într-un dicționar catalan. După ani de prohibiție, aceste jocuri au început să capete o popularitate din ce în ce mai mare în întreaga lume.

Cel mai popular pachet de cărți de joc, cel în stil francez, are 52 de elemente diferite împărțite în patru simboluri: inimă roșie, inimă neagră, romb și treflă. Fiecare simbol are un rege, o regină și un valet. De-a lungul timpului, cele patru simboluri au fost interpretate în diferite feluri.

Spre exemplu, se crede că inima roșie reprezintă biserica, inima neagră – armata, rombul – negustorii, iar trefla breasla agricultorilor, adică stâlpii orânduirii medievale.

De asemenea, simbolurile de pe cărțile de joc au fost atribuite celor patru elemente (vântul, focul, apa și pământul), anotimpurilor sau semnelor cardinale.

Despre treflă se spune că ar reprezenta toamna, iarna, noaptea, întunericul, masculinitatea, focul, energia, voința, averea, munca, norocul sau fericirea. Rombul este definit prin căldură, lumină și feminitate. Inima roșie simbolizează căldura primăverii și a verii, dar și puterea luminii, iar inima neagră reprezintă viața.

Și personajele de pe cărțile de joc au fost atribuite unor figuri celebre ale istoriei: regii – David, Cezar, Alexandru Macedon și Carol cel Mare, valeții – Hector, Lahire, d’Ogier și Lancelot, iar reginele – Pallas, Argine, Rachel și Judith.